Mort

Mort traversez ziduri de stele instelate
Asasinate de glasuri nesatule insetate
De soapte , de moarte de vise sfaramate

In timp ce mort traversez ziduri de stele instelate
Insangerate de inimi sparte in farame mii
Tu nu mai stii
Cum era, cum eram si ce a fost
Nu are rost..

Sa derulez din nou un trecut anost
Si vorbesc prost
Si mult prea mult si fara rost
Am devenit anost
Nu are rost...

Mort traversez ziduri de stele instelate
Insangerate,asasinate de inimi sfaramate
De vise insetate dupa soapte de moarte
Reflectate de stele instelate
Nemuritoare moarte

Ploaie

Alerg dupa umbre in timp ce stropi de ploaie mi se scurg pe fruntea obosita de vreme, de asteptare interminabila.

Privirea cea goala cu ochii stinsi si negri intalnesc faruri de masini, in care se ascunde iadul.

Am decazut atat de mult incat si eu acum sunt doar o umbra , facuta din oase.

Pamantul cand trec se crapa si paraie si dedesubtul lui se aud strigate disperate…iadul.

Mastile ma privesc cu dusmanie, ca pe un corp strain ce le perturba linistea interioara.Framantari.

Incep sa obosesc, sa gafai, corpul mi se cutremura.

Umbrele din jur incep sa devina si ele facute din oase. Alunec si cad.

Cand ma uit in baltoaca din fata mea vad un copil. Ma priveste cu dispret si cu un suras sfidator.

Mi-e frica si incerc sa scap de imaginea lui. Oriunde intorc capul, in orice suprafata reflectiva, el mi se arata cu acelasi suras.

Umbrele au inceput sa se transforme, sa se materializeze si se apropie de mine incet incet.

Eu in schimb, incep sa dispar.

Copilul iese dintr-o reflective se apropie de mine si imi spune:

-Tu esti eu si eu sunt tu. Si tu esti nimic.

Si dispare. Si umbrele ma inconjoara si dispar.

Si apoi nimic.

Draga Claudiu,

Anii au trecut si odata cu ei am trecut si eu. Visele copilariei,copilaria insasi si ele au trecut. Din tot ce mi-am dorit sa fiu am ajuns un simplu operator de text si imagini si am ajuns inscris la o facultate fara nume. Mi-e rusine. Sunt orbit de lacomia pentru bani, am sacrificat tot pentru ei. Sunt un om fara rusine, fara inima, purtator de masti. Sunt inconjurat de prea multi oameni pe care nu ii inteleg si nu ma inteleg.O umbra intre umbre. Timpul pentru mine a ramas pe loc in timp ce toti ceilalti in jurul meu s-au tot schimbat sau au disparut. Refuz sa fiu ceea ce trebuie sa fiu, refuz sa fiu ceea ce sunt. Locul meu e peste tot dar nicaieri.Sunt un reject printre rejecti. Cred ca gandesc special cand de fapt sun ca si ceilalti. As vrea sa pot sa-mi gasesc calea uitata atunci cand mi-am pierdut lumanarea dar n-am nici ceara si nici sfori din care sa-mi fac alte lumanari. Fug de moarte cand eu de fapt sun moartea insasi. Incerc sa gasesc prieteni uitati cand de fapt eu nici pe mine nu ma pot regasi. Astept si sper mereu la ceva scornit de mine.Sunt prost, gandesc prea putin si uneori prea mult. Sunt impulsiv , ma pierd cu firea repede sunt imatur cand nu trebuie si matur niciodata. Sunt analfabet si nu imi pasa. Spun de prea multe ori nu cand ar trebui sa spun da. Imi pare rau ca te-am dezamagit copile, imi pare rau ca am devenit o umbra.Sper ca intr-o zi sa pot fi iar lumina asa cum erai tu. Ne vedem in viitor, semnat un Nimeni

V-ati dorit?

V-ati dorit vreodata sa faceti ceva, dar nu ati avut timpul,banii dispozitia sau altfel de scuze? Eu... eu as zice sa incercati sa faceti acel lucru pe care vi-l doriti.Ati dorit sa mergeti la o persoana si sa ii spuneti fix ce credeti? Duceti-va si faceti asta? Ati dorit vreodata sa alergati goi pe strada? OK , faceti si asta.. probabil e ilegal, mai bine nu :)).
Ideea este ca nu avem prea mult timp pe lumea asta, adica stai sa te gandesti pfaaa am timp dar nu stiu in fiecare zi mai putrezim un pic, uite cum putrezesc eu scriind postarea asta in loc sa fiu undeva distrandu-ma sau sa indeplinesc o dorinta, sa fac ceva ce e pe lista mea de lucruri de facut.
Mai ganditi-va inainte sa ziceti NU.
Traiti viata ca pe o aventura daca aveti ocazia,pentru ca mai tineri nu devenim lol si viata se indreapta decat catre groapa.
Stiti cum era imaginea aia motivationala, live fast, die young have fun sau asa ceva :]].
Oricum ideea este ca:
-sa nu ascultati de nimeni
-sa faceti lucrurile din impuls
-sa nu ziceti nu la nicio ocazie
Consecinte? Evaluati-le vedeti daca se merita si daca sunt consecinte mici mici mici faceti acel lucru,traiti.
Zboara puiule zboara ! =))
Acum inchideti pcul si iesiti afara ,treziti-va a doua zi fara sa stiti unde sunteti si sa va ziceti in mintea voastra
"Ba ce seara am avut!"
Fabricati-va amintiri pentru mai incolo :3

Mediocritate sau cheia fericirii

Am ajuns la concluzia ca cel mai bine e sa fii mediocru. O da, ce viata de carton, ce viata falsa.
Consider ca este cea mai buna stare, mai buna decat ascensiunea si declinul.Ziceti ca nu e asa. Adica totul este perfect yada yada ,nu ai asteptari prea mari, lucruri naspa nu se pot intampla.
Un singur defect: esti limitat. Nu poti ajunge niciodata la extreme.Esti facut sa traiesti in lumea ta de carton presat, fragila,falsa si patetica pe care si ploaia o poate dobori.
Si acum tu ce vei alege? Sa fii mediocru? sa fii un/o distrus/a? Sa fii perfect si totusi indurerat pentru ca vrei mai mult?
Eu zic sa alegi mediocritate, e singura ta scapare :P.

De ce?

De ce mereu cred ca totul o sa fie bine , doar ca sa fiu lovit iar si iar si iar cu aceeasi chestie. De ce cand vreau sa trec pur si simplu peste, chiar atunci apare din nou lucrul ce ma tulbura...
Ma macina, ma macina rau..Vreau o scapare, sa fie totul ok sa am tot ce imi doresc, sa fiu multumit, sa pot sa fac in sfarsit o poza in care sa zambesc, care sa ilustreze ce e cu adevarat in sufletul meu...
Oare va veni rasaritul si pe strada mea? Sau viata mea e pur si simplu 80% suferinta...
Am obosit sa mai caut, sa mai astept,am obosit sa mai traiesc acelasi lucru de 1000 de ori ca in filmul "Ziua cartitei"
O viata atat de monotona,atat de inchisa , traiesc.As vrea sa evadez si sa invat sa zbor, asa cum sunt acum parca as fi un prizonier incatusat intr-o camera prea stramta si inconjurat de alti oameni care la fel ca si mine sunt si ei prizonieri si doresc sa scape. Vreau o raza, un hint orice,care sa ma ghideze, care sa ma faca sa revin la ce eram , sa fiu iar puternic sa nimicesc orice pentru ca acum abia ma tarasc si sincer imi pare rau pentru asta.


Claudiu

Oare?

Oare.. oare sa merita sa lupti, sa speri sa crezi in ceva care nici macar nu stii daca exista?
Cand toti iti spun sa renunti la dorintele, la aspiratiile tale, la ceea ce iubesti si cand stii ca daca continui sa le urmezi chiar daca iti fac rau tu ce alegi?
Distrugere sau sa traiesti iar in visul tau imposibil . Dintre cele doua tu ce alegi?

Nou

Ingandurat si inmiresmat
Ma plimb pe coridoare goale
Si imbatat si afumat de vise ce-mi par pale

Nu stiu ce vreau nu stiu ce esti
Pierdut in ingandurare
Eu stau si astept eu stau si sper
La unica scapare

Ma arde pielea de pe oase
Se frange in falduri goale
Si vant aspru peste case
Imi zboara peste poale

Eu stau si astept ingandurat
O izbavarire a sortii
Ingandurat si inmiresmat
De moartea noptii mortii