miercuri, 1 mai 2013

timp

timpul este ca o bomba ce n-o poti dezamorsa ticaie ticaie merge intr-o singura directie caut firul rosul, il gasesc, nu-i bun mai incerc si altele dar ma pierd pe drum ticaie si ticaie si face explozie carnea se dezintegreaza corbii in zbor, adunati vegheaza sfasie si sfasie

luni, 29 aprilie 2013

Nimic

Asa de rau imi pare ca nu sunt talentat.Imi pare rau ca sunt doar o umbra de om ce nu poate fi numita nici macar umana. Ce se intampla cu mintea mea? De ce nu mai fac distinctia intre realitate si imaginar. De ce nu mai sunt sigur de nimic? Tot ceea ce mi se intampla mi se pare atat de greu de amintit, parca nu s-ar fi intamplat. Am nevoie de lucruri care sa imi dovedeasca ca s-au intamplat. Trec pe langa oameni, pe strada zilnic si parca nu as trece pe langa ei, parca nu as trece deloc. Am inceput sa nu mai inteleg pe nimeni. Mi-ar placea sa simt iar. Dar am uitat cum e sa simti. Sigur sau da, au devenit un simplu cred. Pot decat sa cred si nimic mai mult. Incerc uneori sa ma agat de umbre din trecut din moment ce nu traiesc in prezent.Dar imi scapa din moment ce nu mai pot simti. Nu mai imi vad scopul, nu mai pot vorbi cu rost. Daca ma vad intr-o oglinda nu ma mai recunosc. Pic in stare de visare si vad viitorul. Asta face lucrurile si mai transparente pentru mine. Am indepartat toti oamenii din motive pur utilitare. Nu mai vad distractia ci doar folosul. Mi-e sila de trupul meu slab si as vrea un altul. Ma chinui si nu iese nimic. Fata mea exprima moarte, galbejita si supta. Poate nu mai sunt demult pe lumea asta.Poate am murit si inca traiesc in imaginatia cuiva. Poate asa se explica faptul ca nu mai am amintiri,infatisarea mea si detasarea de lume. Sunt mort si o stiu.Lumea din jur nu e reala si eu sunt doar o plasmuire a cuiva.

marți, 9 aprilie 2013

catifea

Catifelata plapuma a vietii imi zgarie fata ce pare sorbita din ce in ce mai mult de viata. Toti cer ceva de la mine si eu nu le pot da. Asteptarile prea mari ma fac sa renunt atunci cand sunt la un pas sa reusesc. Sunt in cautare de lucruri ce nu exista. Asta e rau, imi trebuie distragere. Eu vreau ce nu vrea nimeni si vreau ce nu vor toti.Ma zgarie catifeaua si mai tare, brazda usor urme. Vreau sa gasesc fantana tineretii, ca sa pot trai vesnic, sa pot cugeta vesnic la ceea ce mi-as fi dorit sa fac dar nu am facut. Totul e rece si nu inteleg de ce, nu inteleg de ce nu ma pot culca mai devreme desi imi e somn. De fapt stiu de ce: incerc sa aman venirea zilei de maine. Mi-e frica sa mai spun ce simt pentru ca mi-e frica sa mai pierd. Frica e ceva ce ma opreste mereu. Oare ma opreste sa gasesc ceea ce caut? Sau sa realizez ceea ce vreau cu adevarat? Pana la urma nu inteleg ce e important pe lumea asta. Catifeaua ma zgarie desi catifeaua e catifelata. Voi credeti in destin? Eu cred ca il influentez, mai ales pe al celorlalti. E rau, am o povara pe umeri in acest fel, as prefera sa am si eu destin influentat... dar nu se poate. Mi-e somn.

marți, 19 martie 2013

ceva scurt

Asculti ce muzica vrei, vezi filmele pe care le vrei, tu decizi unde vrei sa te indrepti cu viata ta. Inainte nu era asa, oamenii au luptat pentru aceasta libertate.Si noi ce am facut cu ea? Ne-am batut joc. Zi de zi merg pe strada si ce vad? Oameni spalati pe creier, cu ochii spalaciti, ce se indreapta spre destinatie , mecanic, robotic, de parca si-au pierdut liberul arbitru. Nu e vina lor. E vina societatii deformate in care traim, ce se ocupa cu brainwashing la nivel national si promovarea non-valorii. Am putea sa facem ceva. Unii au facut: au plecat cat mai departe de aici, altii au ramas luand parte la spalarea de creiere iar altii o suporta in continuare. Tu incotro alegi sa mergi?

miercuri, 2 ianuarie 2013

Mai vreau

Trebuie sa citesc mai mult, trebuie sa descopar mai multe lucruri.Am bantuit destul prin voidul existential in cautare de nimic.E timpul sa-mi aleg un nou eu si sa-mi depasesc conditia de fiinta inferioara.
Am gresit prea mult fata de multi oameni, poate ar trebui sa incetez sa ii mai multumesc pe ceilalti si sa incep sa ma multumesc mai mult pe mine.
Nu vreau sa pierd in continuare timpul pentru ca simt ca pier.Putin cate putin pierd parti din mine,cand trec pe langa o oglinda nu ma mai recunosc.
In randul oamenilor nu mai am nimic de descoperit,poate ar trebui sa ma indepartez de ei.
Totul e atat de steril si rece, incat ma face sa ma simt defect...
Poate chiar sunt, poate ar trebui sa ies din bula mea din propria mea lume, in lumea de afara.
Dar totul e atat de rece, atat de steril...
As vrea macar odata sa ma pot murdari pe maini asa cum o faceam inainte.

marți, 25 septembrie 2012

Mort


Mort traversez ziduri de stele instelate
Asasinate de glasuri nesatule insetate
De soapte , de moarte de vise sfaramate

In timp ce mort traversez ziduri de stele instelate
Insangerate de inimi sparte in farame mii
Tu nu mai stii
Cum era, cum eram si ce a fost
Nu are rost..

Sa derulez din nou un trecut anost
Si vorbesc prost
Si mult prea mult si fara rost
Am devenit anost
Nu are rost...

Mort traversez ziduri de stele instelate
Insangerate,asasinate de inimi sfaramate
De vise insetate dupa soapte de moarte
Reflectate de stele instelate
Nemuritoare moarte

joi, 20 septembrie 2012

Ploaie


Alerg dupa umbre in timp ce stropi de ploaie mi se scurg pe fruntea obosita de vreme, de asteptare interminabila.
Privirea cea goala cu ochii stinsi si negri intalnesc faruri de masini, in care se ascunde iadul.
Am decazut atat de mult incat si eu acum sunt doar o umbra , facuta din oase.
Pamantul cand trec se crapa si paraie si dedesubtul lui se aud strigate disperate…iadul.
Mastile ma privesc cu dusmanie, ca pe un corp strain ce le perturba linistea interioara.Framantari.
Incep sa obosesc, sa gafai, corpul mi se cutremura.
Umbrele din jur incep sa devina si ele facute din oase. Alunec si cad.
Cand ma uit in baltoaca din fata mea vad un copil. Ma priveste cu dispret si cu un suras sfidator.
Mi-e frica si incerc sa scap de imaginea lui. Oriunde intorc capul, in orice suprafata reflectiva, el mi se arata cu acelasi suras.
Umbrele au inceput sa se transforme, sa se materializeze si se apropie de mine incet incet.
Eu in schimb, incep sa dispar.
Copilul iese dintr-o reflective se apropie de mine si imi spune:
-Tu esti eu si eu sunt tu. Si tu esti nimic.
Si dispare. Si umbrele ma inconjoara si dispar.
Si apoi nimic.

joi, 6 septembrie 2012

Draga Claudiu,

Anii au trecut si odata cu ei am trecut si eu. Visele copilariei,copilaria insasi si ele au trecut. Din tot ce mi-am dorit sa fiu am ajuns un simplu operator de text si imagini si am ajuns inscris la o facultate fara nume. Mi-e rusine. Sunt orbit de lacomia pentru bani, am sacrificat tot pentru ei. Sunt un om fara rusine, fara inima, purtator de masti. Sunt inconjurat de prea multi oameni pe care nu ii inteleg si nu ma inteleg.O umbra intre umbre. Timpul pentru mine a ramas pe loc in timp ce toti ceilalti in jurul meu s-au tot schimbat sau au disparut. Refuz sa fiu ceea ce trebuie sa fiu, refuz sa fiu ceea ce sunt. Locul meu e peste tot dar nicaieri.Sunt un reject printre rejecti. Cred ca gandesc special cand de fapt sun ca si ceilalti. As vrea sa pot sa-mi gasesc calea uitata atunci cand mi-am pierdut lumanarea dar n-am nici ceara si nici sfori din care sa-mi fac alte lumanari. Fug de moarte cand eu de fapt sun moartea insasi. Incerc sa gasesc prieteni uitati cand de fapt eu nici pe mine nu ma pot regasi. Astept si sper mereu la ceva scornit de mine.Sunt prost, gandesc prea putin si uneori prea mult. Sunt impulsiv , ma pierd cu firea repede sunt imatur cand nu trebuie si matur niciodata. Sunt analfabet si nu imi pasa. Spun de prea multe ori nu cand ar trebui sa spun da. Imi pare rau ca te-am dezamagit copile, imi pare rau ca am devenit o umbra.Sper ca intr-o zi sa pot fi iar lumina asa cum erai tu. Ne vedem in viitor, semnat un Nimeni

miercuri, 4 iulie 2012

V-ati dorit?

V-ati dorit vreodata sa faceti ceva, dar nu ati avut timpul,banii dispozitia sau altfel de scuze? Eu... eu as zice sa incercati sa faceti acel lucru pe care vi-l doriti.Ati dorit sa mergeti la o persoana si sa ii spuneti fix ce credeti? Duceti-va si faceti asta? Ati dorit vreodata sa alergati goi pe strada? OK , faceti si asta.. probabil e ilegal, mai bine nu :)).
Ideea este ca nu avem prea mult timp pe lumea asta, adica stai sa te gandesti pfaaa am timp dar nu stiu in fiecare zi mai putrezim un pic, uite cum putrezesc eu scriind postarea asta in loc sa fiu undeva distrandu-ma sau sa indeplinesc o dorinta, sa fac ceva ce e pe lista mea de lucruri de facut.
Mai ganditi-va inainte sa ziceti NU.
Traiti viata ca pe o aventura daca aveti ocazia,pentru ca mai tineri nu devenim lol si viata se indreapta decat catre groapa.
Stiti cum era imaginea aia motivationala, live fast, die young have fun sau asa ceva :]].
Oricum ideea este ca:
-sa nu ascultati de nimeni
-sa faceti lucrurile din impuls
-sa nu ziceti nu la nicio ocazie
Consecinte? Evaluati-le vedeti daca se merita si daca sunt consecinte mici mici mici faceti acel lucru,traiti.
Zboara puiule zboara ! =))
Acum inchideti pcul si iesiti afara ,treziti-va a doua zi fara sa stiti unde sunteti si sa va ziceti in mintea voastra
"Ba ce seara am avut!"
Fabricati-va amintiri pentru mai incolo :3

luni, 2 iulie 2012

Mediocritate sau cheia fericirii

Am ajuns la concluzia ca cel mai bine e sa fii mediocru. O da, ce viata de carton, ce viata falsa.
Consider ca este cea mai buna stare, mai buna decat ascensiunea si declinul.Ziceti ca nu e asa. Adica totul este perfect yada yada ,nu ai asteptari prea mari, lucruri naspa nu se pot intampla.
Un singur defect: esti limitat. Nu poti ajunge niciodata la extreme.Esti facut sa traiesti in lumea ta de carton presat, fragila,falsa si patetica pe care si ploaia o poate dobori.
Si acum tu ce vei alege? Sa fii mediocru? sa fii un/o distrus/a? Sa fii perfect si totusi indurerat pentru ca vrei mai mult?
Eu zic sa alegi mediocritate, e singura ta scapare :P.

(: