Ma afund in doruri stinse in crestet de incercare
Cand vad lumina noptii luceste in departare
Iar pe bolta de stele in zare se zareste
O tu Luceafar,ce viata imi pazeste

O de-as putea ca tine sa fiu nepieritor
Sa ma petrec aievea prin ganduri calator
Caci  tu esti infinita si eu un muritor
Si din vapai cladita din gandul trecator

Tu visele-mi tulburi,tu mintea mi-o afunzi
Ma ispitesti cu zahar cu roz de nuferi bruni
Dar oare eu aievea ,un om muritor
Voi-putea-oare-odata sa fiu nemuritor?

Sa fim doar noi pe ceruri
Sa fim Luceferi goi
Eu printul tau aievea iar tu,printesa mea
Dar negura se-anina ia visul meu,dispare
Caci muritor ca suflet eu sunt privind in zare

Sa iau eu de pe lume,o simpla muritoare?
Cu glasul de tamaie ,cu voce-ndulcitoare
Sa -renunt eu la vise,fiinta ideala?
Pentru un trai tihnit cu o fiinta normala?

Sau sa continui visul,iluzia desarta
Si sa ma pierd in scrisuri,in flamura desarta
Caci risc sa pier acuma cand spectrul se arata
Cand framantari nescrise in suflet se arata

Caci tu aici,aievea un muritor detii
Si poate cati acuma un alt Luceafar viu
Caci inima zdrobita cu greu poate iubi
Cand si iubirea stinsa,aprinsa nu poate fi

Nascuta din crezare tu plasmuire a mintii
Privesti in departare acum in flamura mintii
In visul meu de-acuma in ochii tristi ai mintii
Privesti un suflet gol in flamura mintii

Si acea muritoare care oare vrea sa ma insele?
In mintea mea cea sparta acum  cand cauta alene.
Sa imi pateze mie acum,ispita mea,frumoasa mea
Cu mintea ei ingusta ,in inima mea

Acum adio,Luceafar bland si tie muritoare
Caci am pierdut bland iubire nepieritoare
Ramai pierdut  amorul meu pe pustiit de pasari
Si sufletul meu pustiit
De nepasari in vasari

Arhanghel al durerii
De ce iti place sa ma vezi
Pe chinurile placerii
Fara sa ma crezi

Ca nu mai pot trai
Asa de fragmentat
De ce nu as sari
In groapa inmormantat

De spectrii din vise
Ce plapuma-mi fura
De chiorii din prize
Ce cu sete ma injura

Eretic

Concret,inseamna contrar religiei :)

Ma roade amarul dragostei moarte
Ce geme inauntrul marii de soapte
Ma doare in strafundul inimii sparte
In mii de farame de vise inalte

Cand te privesc rece,orbita de tumult
Nu vezi suferinta inimii tale?
Cand inima ta devine un cumul
De vise amare de flori si petale

Uscate sub adierile reci ale vietii
Ce tu o petreci cu caldura-ti de gheata
Ce-n lacrimi fara sa clipesti
Ce inima-mi furi sorbindu-mi din viata

De-a pururi o jertfa-ti voi fi in adancu-ti
Caci inima rece de gheata
Nu-mi vede iubirea n-o simte in viata
Si visele stinse apoi aprinzandu-ti

Ceva

Moartea aceeasi poveste repetata reciclata reincercata,in aceeasi noapte

Aceeasi lume,gri murdara scartaind a usi murdare poluate de reverberatia zilei de maine

Venita azi in mecanice ganduri generate de minti inclestate ,rasuflate

Nestemate de franturi de ganduri schizofrenic create

Din soapte moarte din destine infranate

De conditii miraculoase

Si taioase ,da taioase si geniale

Neintelese secrete criptic transmise

Prin vorbe neintelese de nimeni

Prea inchisi si incuiati cei de maine din trecut

Si viitorul sumbru arunca umbre pale

Pe conuri de umbre colorate scanteind in noapte

Antet

Am obosit sa caut iubire imaginara

Intr-un viitor prea cenusiu

M-am saturat sa vad intr-o fiinta ordinara

Un colb de praf ,speranta,alburiu

Ma murdaresc intr-una cu harpii cadaverice

Invenitate arse si pline de ardoare

Cu inimile stinse

CU jar negru de soare

Plange cerul de cenusa

Pentru tine,iubire moarta

Sunt acum batut de soarta

Si toti imi spun sa mor odata

Dar eu nu mor,caini misei

Cu priviri reci si stinse

Blestemat de soarta rece

De cel span cu dor de munte

Nesiguranta

Ma incolaceste,ma sugruma ma transforma din om

Intr-un monstru grotesc cu un cap diform

Privind cu ochi tristi spre un viitor incert

Cu nori si furtuna  si un tel absent

Ma sfasii si tremur de patimi si dor

Ma culeg dintre flamuri de sete si mor

Cand va ca lumina nu vrea sa se-arate

Si visele-mi dragi emit licariri desarte

Si-un siroi de lacrimi incepe pe obrazul grotesc

Cand simt ca el piere -acel vis nebunesc

Si sufar chircit de durerea incinsa

Pe fiinta-mi firava de sete aprinsa

Amanare

Aici,acum sau atunci?
In trecut ,in prezent sau in viitor?
In lumea asta sau in cealalta...

Degeaba

Incerci sa traiesti cand esti mort pentru ei
Intr-o viata nedemna de tine
Intr-o viata anosta creata de ei
Crezand ca stiu ce-i mai bine


Tu singur te minti daca o faci
In jocul lor daca intri
Te lasa apoi in frig sa zaci
Sub cerul ca de vanili

Chiar merita sa fii cine nu esti
Sa incerci sa fii altcineva
Cand nici ceilalti nu sunt ce par
Cand in fata tu le zambesti

Singurate

Desi esti incojurat de oameni  si esti popular
Tu singur stii cine esti de fapt
Esti singur mic si firav


Tu singur te minti
Cand te  crezi barbat
Si un domn bine,distins
Cnd uiti de cel aratat
De lucruri vechi si oglinzi


Esti singur si atat
Tu singur de fapt esti demult
Esti prost si slab si amarat
De nimeni si nimic temut

Esec

Esuez din nou sa am un nume
Esuez din nou sa ies in lume
Esuez la viata cum ai facut si tu
Esuez din nou pentru ca spun doar nu


Esuez usor ca sunt obisnuit
Mereu sa esuez fara nimic gandit
Dupa esec sa fac
Sa ma ridic din pat
Ca sunt obisnuit sa esuez grabit

Back pe blog

Daaa m.am intors cu poeziile mele depresive cu tot. Mai jos aveti prima poezie dintr.o serie de 12 poezii care vor fi publicate timp de 12 zile incepand de acum.Fiti pe faza siii sper sa va placa. Paaa.Apropo An Nou Fericit la toata lumea. XOXO
[Edit].Voi publica 2 pe zi deci timp de 6 zile scuze scuze :)))

12 Ingeri ai durerii

... Se ridic bat din aripi,zboara
Gem cu glasuri ragusite
Trezesc ganduri regasite
Vestesc vise retrezite



Prabusesc ziduri adormite
Construiesc vise zdrobite
Parasesc inimi racite
Cotropesc suflete ratacite

Asupresc lumi pangarite
Oblojesc rani neranite
Retraiesc vise zdrobite
Invelesc parti incalzite

Contopesc trupuri zdrelite
Incalzesc inimi racite
Pregatesc paturi marite
Si vestesc vise implinite

Tais Carnal S2 (neterminat)

Angoasa,tristete si singuratate
Ma pierd in ele ma pierd in soapte
Dar totul se va sfarsi in aceasta noapte
Caci voi pieri pe taisul de moarte


Ma deschid la maneca si mi-o trag in sus
Arunc pe geam icoana lui Iisus
Desfac si scot lama,o asez pe vene
O misc de jos in sus incepe sa geme


Imi mangaie carnea siroaie se scurg
Imi strapunge carne prin straturi patrund
Se scurge din mine farama de viata
Se scurge in balta de plasma de ata

Lumina se stinge
Si latul se strange
Si plasma dispare
Si umbra apare

Si cad inert in sange
Si oftez usurat
Ca latul se strange
Si voi fi uitat

Funie (S1-neterminat)

Bec palpait lumineaza camera alba
In timp ce eu leg o sfoara neagra
In jurul la gat eu o fac cravata
Cu nod triplu est sa o tina legata

Pregatesc scaunelul pregatesc si hartia
Sa scriu pe ea sa-mi definesc fericirea
Mai numar odata ma hotorasc
Ies pe geam afara stau si privesc

E oare aceasta decizia buna
Sa plec din aceasta lume cruda
Nu am nimic de lasat in urma
Dar nici nimic nu ma asteapta dupa

Dau funa sub lustra o trec pe deasupra
Ma pun sus pe scaun ma mai gandesc asupra
Mortii reale din mintea bolnava
La moartea reala din camera goala

O fac pan' la urma si sar de pe scaun
O gura de aer si ma strange streangul
Degeaba ma zbat degeaba tremur
Ca doamna cu coasa e deja in centru

Intoarcerea Lor

Solul mocirlos rasuna in timp ce aerul vibreaza
Desi am trupul amortit si amortit mintea-mi ramane treaza
Rasuna aerul dement,e melodia demonilor
Cand sparg tacerea prin strident,e distrugerea nervilor

Toti sunt pizamsi si zgomotosi in vorbe
Si incarcati cu venin si spume sure
Si duduie si huruie,mananca suflete pure

Sunt tradatori de-ai demonilor ei
Sunt  si ai oamenilor totusi
Sunt si tradati chiar intre ei
Sunt si tradati de ei insisi

Se cred magnifici si semeti
Ar trebui sa tremur
Sa jur
Dar stiu ca sunt fara sunt goi si fara feti
Sunt purtatori de de masti semeti

Postare noua dupa aproape un mileniu sorry all :D

Ceva mai "emo " cum ziceti voi de data asta :

Satul
Sunt satul de joaca stupida numita viata
Care imi perturba starea de cvasi meditatie zilnica
Sunt satul de dimensiunea timp care nu o pot controla cum vreau
Sunt satul de minciunile si amagirile continue
...satul de toti si de tine
Satul sa mai sper la nimic si sa vad ceva bun in ceva ce nu va putea fi vreodata asa
Satul de pisica mea lenesa si cu probleme de temperament
Satul de parintii mei care nu pot gandi in afara cutiei
Satul de impertinenta ta in a fi o persoana mai buna
Sunt de asemenea satul sa nu fiu auzit de nimeni
Si sa privesc fericirea altora dar eu sa no simt niciodata

N

Ascultand melodia de mai sus am realizat ca intreaga mea viata e de fapt o inlantuire de vise neindeplinite si himere transformate in arhangheli ai luminii.Tot ce consider ca am trait in viata mea sau am considerat amintiri fericite de fapt nu au existat niciodata,sunt doar o coala de ziar infasurata peste un intuneric fara de sfarsit.Sunt singur,
prea singur,prea ametit de iluziile mele.Melodia asta ma bantuie,ma rascoleste in interior,ma aduce in intunericul vietii mele si nu vreau acolo iar ,chiar nu vreau.Prefer sa fiu in lumea mea iluziorie decat in cea reala plina de rautate.Revina in lumea mea de hartie de ziar,plina de iluzii.

Departe... (pentru Yvonna. Te iubesc :X)

Departe sunt de tine si tu departe esti
Si te iubesc cu suflet si sper sa ma iubesti
Esti raza mea de soare esti steaua de pe cer
Din toate de pe lume amorul tau il cer

Mie dor de tine inger mi-e dor de tine tare
As merge acum la tine as merge-n departare
Ma sfasie intrebarea ne vom vedea vreodata
Ma sfasie destinul blestemul meu de soarta

Tu vei iubi vreodata un demon infierat
Tu inger de lumina tu suflet liberat
Tu inima-mi vei frange sau sfarama pe data
Vei da-mi fericire sau ura resemnata

Va vine sa credeti?

Nu-mi vine sa cred cand a trecut vara asta adica parca ieri luam vacanta si astazi poof...s-a dus vacanta.Nu vi se pare ca timpul trece muuult prea repede.Oare de ce?
Vine sfarsitul lumii sau :)).In fine vreau sa spun ca vacanta asta nu stiu fost grozava si oribila in acelasi timp.Grozava pentru ca am cunoscut o multime de oameni deosebiti si nu stiu a fost tare.Pe de alta parte multi din acesti oameni m-au dezamagit siii sfarsitul verii nu a fost unul fericit.In fine mai bine ca vine toamna,
e muuult mai bine la 20 de grade plus decat 30,pentru par mai ales =)) si in curand vor cadea frunzele si totul va fi portocaliul ala superb.Luni prima zi :))...o doamne.
O sa scriu cum a fost. Laterrr.. XD