Am obosit sa caut iubire imaginara
Intr-un viitor prea cenusiu
M-am saturat sa vad intr-o fiinta ordinara
Un colb de praf ,speranta,alburiu
Ma murdaresc intr-una cu harpii cadaverice
Invenitate arse si pline de ardoare
Cu inimile stinse
CU jar negru de soare
Plange cerul de cenusa
Pentru tine,iubire moarta
Sunt acum batut de soarta
Si toti imi spun sa mor odata
Dar eu nu mor,caini misei
Cu priviri reci si stinse
Blestemat de soarta rece
De cel span cu dor de munte
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu